Se schimbă modul de stabilire a vechimii în muncă pentru ieșirea la pensie. Exemplu de calcul

Se schimbă modul de stabilire a vechimii în muncă pentru ieșirea la pensie. Exemplu de calcul Sursa poza: Ziaristi

Un nou ordin emis de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) aduce schimbări semnificative în modul de calcul al vechimii în muncă pentru persoanele care se apropie de pensionare. Acest pas legislativ vine ca o aliniere necesară între raportările angajatorilor și cerințele legale, dat fiind că până acum, legislația prevedea stagiile de cotizare în funcție de zile calendaristice, în timp ce angajatorii raportau doar zilele lucrătoare pentru care s-au achitat contribuțiile sociale.

Transformarea Zilelor Lucrătoare în Zile Calendaristice

Publicat recent în Monitorul Oficial, noul ordin detaliază Procedura tehnică de conversie a zilelor lucrătoare în zile calendaristice, esențială pentru calcularea corectă a stagiului de cotizare. Cu această ocazie, Ordinul CNPP nr. 59/2014 este abrogat, lăsând loc noii metodologii. În funcție de perioada evaluată, metodele de calcul diferă:

Perioada aprilie 2001 – februarie 2003

În această etapă, zilele lucrate în condiții normale se deduc direct din declarațiile angajatorilor, ținând cont de norma de lucru zilnică și orele efectuate, fără a considera șomajul sau alte indemnizații primite de angajat.

Perioada martie 2003 – iunie 2005

Calculul zilelor lucrate în acest interval se face prin raportarea totalului orelor lucrate la norma zilnică de muncă, care poate varia între 6 și 8 ore, în funcție de specificul postului. La contractele part-time, se aplică orele stipulate în contractul de muncă.

Începând cu iulie 2005

Sistemul revine la o formulă simplificată, respectiv determinarea zilelor lucrate strict în baza raportărilor făcute de angajator, fără a include perioade de șomaj sau concedii medicale.

Categorii Speciale de Zile

Potrivit noii proceduri, anumite situații sunt definite prin categorii speciale de zile, în funcție de activitatea desfășurată sau beneficiile sociale acordate:

  • Z_SS_T - zile în condiții speciale
  • Z_DD_T - zile în condiții deosebite
  • Z_PPS_T / Z_PPD_T - zile cu prestații în condiții speciale/deosebite
  • Z_SOM_T - zile cu ajutor de șomaj
  • Z_PP_SOM_T - zile raportate de ANOFM/AJOFM

Este crucial de reținut că numărul zilelor lucrate nu trebuie să depășească zilele lucrătoare înregistrate într-o lună.

Exemplu Practic de Calcul

Pentru a ilustra aplicarea noii metode, să luăm ca exemplu un angajat care a lucrat 20 de zile într-o lună ce cuprinde 22 de zile lucrătoare și 30 de zile calendaristice. Se folosește formula:

[ \text{Zile calendaristice} = \left( \text{Zile lucrate} \times \text{Zile calendaristice ale lunii} \right) \div \text{Zile lucrătoare} ]

Aplicând formula:

[ (20 \times 30) \div 22 = 27,27 \text{ zile} ]

Astfel, pentru această lună, angajatul va acumula un stagiu de cotizare echivalent cu aproximativ 27,27 zile calendaristice.

Situații Speciale

  • Contract Full-Time: Beneficii deplin de un stagiu de cotizare care echivalează cu numărul total de zile calendaristice din lună.
  • Contract Part-Time sau Multiple Locuri de Muncă: Calculul se face proporțional, fără a depăși numărul zilelor calendaristice.

Această schimbare procedurală reprezintă un pas crucial în implementarea corectă a drepturilor de pensie, bazându-se pe zile calendaristice. Cei care doresc să se pensioneze în viitorul apropiat sunt sfătuiți să își verifice cu atenție starea contribuțiilor, mai ales pentru perioadele anterioare anului 2005.

Pentru detalii complete, procedura tehnică poate fi consultată în Monitorul Oficial, la secțiunea CNPP.


Marele Cercetător

Marele Cercetător, recunoscut pentru capacitatea sa de a transforma cele mai complicate teorii într-un spectacol de comedie, este un autor celebru care face știința accesibilă și amuzantă pentru toată lumea. Cu un halat de laborator plin de pete de diverse culori și ochelari care mereu cad de pe nas, el reușește să explice legile fizicii prin experimente nebunești și glume spumoase. Fiecare carte a sa este un amalgam de ecuații și râsete, cu pagini pline de anecdote despre eșecurile sale amuzante în laborator și descoperirile accidentale. Marele Cercetător este cunoscut pentru invențiile sale trăsnite, cum ar fi "Robotul care dansează" și "Formula secretă a glumei perfecte. Cu o minte briliantă și un simț al umorului de neegalat, el demonstrează că știința poate fi nu doar educativă, ci și extrem de distractivă. Marele Cercetător este, fără îndoială, geniul hilar al lumii științifice!"