Sursa poza: Fanatik

Controversele recente din fotbalul românesc au adus în discuție încă o dată necesitatea ajustării regulilor de programare a meciurilor. Cazul programării partidei împotriva Oțelului Galați, ce se desfășura între cele două confruntări cu echipa din Suedia, a determinat echipa din Ardeal să ceară o amânare. În actuala configurație a normelor, o astfel de cerere necesită aprobarea explicită a echipei adverse sau poate fi aprobată doar în situații deosebite, deschizând calea unor multiple interpretări. Absența acordului din partea adversarului blochează demersul, chiar și atunci când mizele europene depășesc contextul domestic.

Este important de menționat că actualul cadru legislativ este eficient, însă se bazează pe un echilibru între drepturile și obligațiile echipelor. Această uniformitate este adecvată în cadrul unui sezon tipic. Totuși, problemele apar când unele echipe ajung să lupte pentru un scop mai mare decât ele însele.

Când o echipă românească încearcă să acceseze fazele grupelor UEFA, fie că vorbim de Champions League, Europa League sau Conference League, nu e doar despre progresul echipei respective. E vorba de aportul adus clasamentului coeficienților UEFA, de imaginea pozitivă pentru campionatul nostru și de câștigurile financiare care nu sunt doar ale clubului, ci sunt reinvestite în întreaga structură a fotbalului românesc.

În acest cadru, o propunere pentru a schimba regulamentele, astfel încât echipele ce participă în tururile preliminare europene să poată amâna până la două meciuri la începutul sezonului fără să fie nevoie de acordul celorlalți, nu pare doar un gest de bunăvoință. Este, de fapt, o investiție. Nu doar pentru succesul unei singure partide, ci pentru o șansă mai mare ca întreaga industrie fotbalistică să prospere.

Implementarea unei asemenea măsuri nu ar afecta echilibrul competiției interne sau să favorizeze nedrept o echipă. Ar oferi timp – un element crucial pentru echipele ce joacă frecvent, călătoresc pe distanțe lungi, sunt supuse unei presiuni intense și mize uriașe. Acest timp suplimentar pentru odihnă, regrupare și pregătire ar putea face diferența între un gol fatal în ultimele minute și o calificare remarcabilă.

Discuțiile recurente pe această temă, ce apar la fiecare început de vară, demonstrează clar că este nevoie de o soluție de lungă durată. Avem nevoie de un cadru clar ce oferă echipelor o oarecare siguranță, fără a compromite integritatea competiției. O astfel de abordare proactivă din partea autorităților fotbalistice ar putea deschide noi căi pentru ca echipele noastre să exceleze în competițiile europene.