Sondaj INSCOP Research: Românii nu vor taxe
Sursa poza: Ziaristi
Conform celei mai recente analize oferite de INSCOP Research, realizată între 26 și 30 mai 2025, românii au opinii bine definite când vine vorba de diferitele strategii de reducere a deficitului bugetar. Studiul, efectuat la cererea platformei de știri Informat.ro și în colaborare cu think-tankul Strategic Thinking Group, atrage atenția asupra tendințelor curente din societatea românească, oferind o bază de discuție națională pentru subiecte și politici publice relevante pentru viitorul țării.
Metodologie și date demografice
Studiul a fost realizat folosind interviuri telefonice, metoda CATI, însumând un eșantion de 1150 de participanți, cetățeni neinstituționalizați, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea probabilistică este de ±2.9%, la un nivel de încredere de 95%.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, subliniază că suportul pentru măsurile de reducere a deficitului bugetar variază în funcție de percepția asupra impactului personal. Reducerea cheltuielilor guvernamentale, excluzând costurile cu personalul, este preferată de 77% dintre respondenți. Pe de altă parte, propunerea de a crește taxele pentru firme este întâmpinată cu reticență, cu doar 25% sprijin.
Opțiunile românilor pentru reducerea deficitului
1. Reducerea cheltuielilor de funcționare a statului
Un impresionant 77% dintre participanti suportă reducerea cheltuielilor de funcționare a statului, excluzând salariile. Votantii PNL și USR sunt cei mai entuziaști, cu peste 90% acord total sau parțial, în timp ce susținerea este ridicată și printre alegătorii PSD și AUR.
2. Reducerea personalului bugetar
O diminuare a personalului bugetar este văzută favorabil de 67% dintre cei chestionați. Aderarea este notabilă în rândul alegătorilor partidelor PNL și USR. Totodată, o susținere considerabilă se regăsește și în rândul angajaților din sectorul privat și al locuitorilor din zonele urbane mari.
3. Reducerea salariilor în sectorul public
Doar 48% dintre respondenți sunt de acord cu scăderea salariilor în sectorul public, majoritatea sprijinului venind din partea bărbaților și a persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani. Această măsură întâmpină rezistență printre tinerii sub 30 de ani și angajații din domeniul public.
4. Reducerea investițiilor
Ideea de a diminua investițiile guvernamentale atrage doar 27% susținere, cei mai mulți fiind dezacordați, considerând că poate frâna dezvoltarea economică. Alegătorii AUR, persoanele cu educație elementară, și locuitorii din mediul rural sunt cei care ar putea susține o astfel de opțiune mai mult decât restul populației.
5. Creșterea taxelor pentru companii
Majorarea taxelor pentru firme este nepopulară, doar 25% dintre respondenți exprimând acord, ceea ce reflectă temeri legate de posibile creșteri de prețuri și efecte negative asupra economiei. Dezacordul este semnificativ în toate categoriile sociale și economice.
Concluzii
Acest sondaj reflectă o imagine a preferințelor românilor în privința strategiilor economice, subliniind o preferință clară pentru măsuri care nu afectează direct veniturile personale și o puternică opoziție față de creșteri taxate, văzute ca potențiale frâne economice. Este evident că discuțiile viitoare asupra politicilor bugetare ar trebui să ia în considerare aceste perspective ale cetățenilor pentru a obține o susținere largă.