Sorina Pintea, fost ministru al Sănătății, condamnată la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare
Sursa poza: Ziaristi
Curtea de Apel Cluj a respins apelul și a menținut condamnarea
Vineri, Curtea de Apel Cluj a luat hotărârea finală în cazul Sorinei Pintea, fost ministru al Sănătății, menținând pedeapsa inițială de 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Această decizie a respins apelul formulat de avocații săi, confirmând astfel hotărârea pronunțată în data de 26 aprilie 2024 de Tribunalul București. Sentința este acum definitivă și a fost dată în dosarul în care Sorina Pintea a fost acuzată de luare de mită în mod repetat.
O condamnare din postura de manager al unui spital
Sorina Pintea a ocupat funcția de ministru al Sănătății în guvernul Dăncilă, între 29 ianuarie 2018 și 4 noiembrie 2019. Totuși, infracțiunile de care este acuzată nu au fost comise în timpul mandatului său ministerial, ci în calitate de manager al Spitalului Județean de Urgență "Dr. Constantin Opriș" din Baia Mare.
Acuzațiile aduse de procurorii DNA
Procurorii DNA o acuză că, între noiembrie 2019 și 28 februarie 2020, a primit mită în valoare de 10.000 de euro și 120.000 de lei. Aceste sume ar fi reprezentat un comision de 7% dintr-un contract de achiziție publică legat de lucrările de amenajare a blocului operator pentru chirurgie cardiovasculară din cadrul spitalului. Banii ar fi fost primiți în două tranșe și ar fi fost solicitați prin intermediul unei terțe persoane de la reprezentanții unei firme private.
Flagrantul organizat de DNA
Conform DNA, fostul ministru ar fi primit a doua tranșă în data de 28 februarie 2020 direct în biroul său din incinta spitalului. Imediat după această acțiune, procurorii au organizat un flagrant delict, confiscând banii respectivi. În urma descinderilor, s-a dispus de asemenea și aplicarea unui sechestru asigurator pe două terenuri deținute de Pintea.
Arestarea și problemele de sănătate ale Sorinei Pintea
În perioada 29 februarie - 6 martie 2020, Sorina Pintea a fost plasată sub arest preventiv, pentru ca ulterior să fie trecută sub control judiciar. Echipa sa de avocați a solicitat în repetate rânduri ca aceasta să fie internată sub pază în unități medicale, invocând starea sa precară de sănătate. Fostului ministru i-a fost diagnosticată dermatomiozită, o boală autoimună gravă, pentru care necesită tratamente speciale.
Concluzie
Decizia Curții de Apel Cluj consfințește eforturile procurorilor DNA de a asigura respectarea legii în cazurile de corupție din administrația publică. Această sentință reprezintă un punct de reper important în lupta împotriva corupției și subliniază importanța transparenței și integrității în funcțiile de conducere din sistemul public românesc.