Sursa poza: Ziaristi

Economia României resimte anual un gol de 5 miliarde euro, provenit din incapacitatea de a colecta eficient taxa pe valoare adăugată (TVA). Din acest motiv, Guvernul este presat să economisească aproape 30 de miliarde de lei în 2024 pentru a păstra deficitul bugetar sub control. Întrebarea care se pune este ce poate face Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru a îmbunătăți colectarea acestei taxe esențiale.

Situația actuală și comparația cu Bulgaria

România continuă să întâmpine dificultăți semnificative în colectarea TVA, având cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, de 30,6%, potrivit datelor Comisiei Europene din 2022. În contrast, Bulgaria, care odată se confrunta cu probleme similare, a reușit să urce pe locul 15 în UE în ceea ce privește eficiența colectării TVA, cu un gap de doar 7,7%. Aceste evoluții pozitive au fost posibile datorită implementării măsurilor recomandate de Banca Mondială, măsuri pe care România le-a abandonat în 2019.

Necesarul schimbării de strategie fiscală

Avocatul fiscalist Gabriel Biriş subliniază că problema nu constă în nedeclararea TVA, ci în neplata acestei taxe. Multe firme nu plătesc TVA și acest fenomen este greu de combătut în lipsa unor măsuri drastice. Eliminarea rapidă a unor astfel de practici necesită o taxare eficientă sau implementarea taxării inverse, mai ales într-un context în care contravenienții profită de breșele din sistemul actual.

Biris atrage atenția și asupra unei soluții negândite până la capăt: aplicarea extinsă a taxării inverse ar putea submina eforturile de supunere fiscală prin pierderi de venituri în așteptarea unei derogări de la Codul Fiscal.

Blocajele din digitalizarea ANAF

Economistul Sorin Dinu subliniază că digitalizarea este cheia pentru îmbunătățirea colectării TVA. Infrastructura digitală curentă a ANAF este incompletă, sistemele de raportare rămânând netransformate de eforturile de modernizare întrerupte sub conducerea Vioricăi Dăncilă. Soluțiile informatice costisitoare nu au fost implementate, iar firmele trimit în continuare fișiere Excel, neutilizate eficient, în loc să depună raportări digitale complete.

Dinu sugerează că analiza de risc bazată pe Big Data ar ajuta la identificarea rapidă a zonelor de evaziune fiscală, oferind un exemplu de succes în acest sens în Polonia. Fără o astfel de analiză și cu o implementare inadecvată a sistemului de raportare online SAF-T, ANAF rămâne neputincios în fața economiei informale și a datoriilor neplătite de TVA.

Drumul către o reformă fiscală

Pentru a face progrese reale, România trebuie să elaboreze o strategie fiscală credibilă pentru anii 2025-2026, aliniată cu Planul Național de Redresare și Reziliență. Este esențial să se continue implementarea de soluții digitale și să se angajeze într-o abordare mai transparentă și mai agresivă împotriva economiei informale și a datoriilor neplătite.

Pe măsura implementării acestor reforme, ar trebui luată în considerare o combinație de e-Factura și e-TVA, urmând exemplul succesului polonez, pentru a contracara efectele negative ale economiei informale. Numai prin adoptarea unor măsuri concrete și practica exemplului bulgar, România poate transforma eșecul actual într-un model de succes fiscal în viitor.