Conform unor rapoarte ale presei americane, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a emis un ordin pentru ca țara sa lanseze un atac direct asupra Israelului. Această decizie a survenit în urma uciderii liderului grupării militante Hamas, Ismail Haniyeh, în timpul unei vizite oficiale la Teheran. Asasinarea a stârnit indignare în rândul oficialilor iranieni și a determinat convocarea unei întâlniri de urgență la nivel înalt pentru a discuta represaliile.

Relațiile dintre Iran și Israel au fost întotdeauna tensionate, cele două țări fiind adversari de lungă durată în conflictul din Orientul Mijlociu. Iranul este un aliat cheie al Hamas, o mișcare palestiniană radicală care controlează Fâșia Gaza și este catalogată drept organizație teroristă de către mai multe state, inclusiv Israel și SUA. Pe de altă parte, Israelul consideră Iranul o amenințare existențială din cauza programului său nuclear controversat și a sprijinului acordat grupărilor militante anti-israeliene.

Reacția iranienilor la asasinarea lui Haniyeh

Potrivit unor oficiali iranieni, citați de cotidianul The New York Times sub protecția anonimatului, Khamenei a reacționat vehement la moartea liderului Hamas. Anterior, el declarase că este "datoria Iranului" să răzbune acest asasinat, avertizând: "Ați ucis dragul nostru oaspete în casa noastră și acum ați deschis calea pentru pedeapsa voastră aspră". Cei doi lideri s-au întâlnit cu puțin timp înainte ca Haniyeh să fie ucis.

În cadrul reuniunii de urgență de la Teheran, la care au participat și doi oficiali ai Gărzilor Revoluționare iraniene, Khamenei a ordonat ca Iranul să lovească direct Israelul, conform informațiilor obținute de The New York Times. Acest ordin a survenit în pofida faptului că Israelul nu a confirmat și nici nu a negat oficial implicarea sa în asasinarea lui Haniyeh.

Potrivit acelorași surse anonime, comandanții militari iranieni iau în considerare mai multe opțiuni pentru a răzbuna moartea liderului Hamas. Una dintre variante ar fi un atac combinat cu drone și rachete asupra țintelor militare din apropierea orașelor Tel Aviv și Haifa, evitând însă loviturile asupra obiectivelor civile. O altă posibilitate ar fi un atac coordonat din Iran și de pe alte fronturi unde Teheranul are forțe aliate, cum ar fi Yemen, Siria și Irak, "pentru un efect maxim".

Khamenei, care deține ultimul cuvânt în chestiunile de stat și este comandantul suprem al armatei iraniene, a instruit comandanții Gărzilor Revoluționare să pregătească planuri atât pentru un atac, cât și pentru o apărare în cazul în care războiul se extinde și Israelul sau Statele Unite ar ataca Iranul. Această mișcare sugerează că Teheranul ia în considerare posibilitatea unei escaladări semnificative a conflictului.

Pe lângă faptul că a fost ucis liderul Hamas, iranienii sunt nemulțumiți și de faptul că acest asasinat a evidențiat o breșă de securitate majoră și incapacitatea de a împiedica Israelul să efectueze operațiuni secrete pe teritoriul lor. Haniyeh a fost ucis într-o casă de oaspeți foarte securizată a Gărzilor Revoluționare, într-o zi în care au fost luate măsuri sporite de securitate la Teheran, în prezența altor aliați ai Iranului.

Deși nu este clar cum va răspunde Iranul și nici dacă își va calibra din nou atacul pentru a evita escaladarea conflictului, există un precedent recent. În aprilie, Teheranul a lansat un val uriaș de drone asupra Israelului, dar a evitat loviturile asupra țintelor civile.

Până în prezent, Israelul nu a confirmat și nici nu a negat oficial implicarea sa în asasinarea lui Haniyeh. Comunitatea internațională urmărește îndeaproape evoluția situației, temându-se de o escaladare a violențelor în Orientul Mijlociu și de potențialele consecințe asupra securității regionale și globale.

Criza actuală evidențiază din nou complexitatea conflictului israeliano-palestinian și a tensiunilor mai largi din Orientul Mijlociu. Ea poate avea implicații geopolitice semnificative, influențând echilibrul de putere în regiune și relațiile dintre principalii actori, cum ar fi Iran, Israel, Statele Unite și aliații lor.

În ciuda amenințărilor și a escaladării retoricii, comunitatea internațională continuă să facă apel la calm și la găsirea unei soluții pașnice pentru conflict. Negocierile și dialogul sunt considerate singurele căi viabile pentru a evita un nou ciclu de violențe și pentru a promova stabilitatea și securitatea în Orientul Mijlociu.

Situația rămâne extrem de volatilă, iar perspectivele unei rezolvări pașnice par îndepărtate în acest moment. Totuși, este esențial ca toate părțile implicate să acționeze cu moderație și să evite escaladarea conflictului, care ar putea avea consecințe catastrofale pentru întreaga regiune și pentru pacea mondială.