Un aspect alarmant, semnalat în cadrul conferinței naționale "PREVENȚIE, NU ADICȚIE – investiție pentru siguranța generațiilor viitoare", este scăderea drastică a vârstei la care tinerii încep să consume substanțe interzise. Această tendință îngrijorătoare ridică semne de întrebare cu privire la impactul devastator asupra dezvoltării fizice și psihice a tinerilor, precum și la riscul crescut de implicare în activități infracționale și afectarea performanțelor academice. În acest context, educația și prevenția joacă un rol crucial în conștientizarea pericolelor la care se expun minorii prin consumul de droguri.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a subliniat importanța unei abordări integrate la nivel guvernamental pentru a face față acestei provocări complexe. Potrivit declarațiilor sale, Executivul trebuie să elaboreze o strategie coerentă, care să implice colaborarea tuturor instituțiilor relevante și să răspundă nevoilor specifice ale fiecărei etape de vârstă.

Rafila a accentuat necesitatea introducerii educației pentru sănătate încă din școala primară, pentru a-i ajuta pe copii să înțeleagă riscurile consumului de substanțe interzise. De asemenea, a subliniat importanța tratamentului adecvat pentru persoanele dependente, considerând adicția o boală care necesită intervenție medicală și evitarea sevrajului.

Dr. Radu Țincu, șeful secției ATI II - Toxicologie a Spitalului Clinic de Urgență București, a atras atenția asupra unei tendințe îngrijorătoare: scăderea dramatică a vârstei la care tinerii ajung să se interneze în spitale din cauza supradozelor de substanțe psihoactive. Dacă acum un deceniu era extrem de rar să se întâlnească cazuri de copii de 12-13 ani internați pentru astfel de motive, în prezent, situația s-a agravat semnificativ.

Țincu a evidențiat, de asemenea, o tranziție alarmantă de la consumul de droguri clasice către noile substanțe psihoactive, care sunt mult mai accesibile și ieftine. Aceste substanțe sintetice, produse chiar la nivelul Uniunii Europene, prezintă o potență mult mai mare comparativ cu drogurile tradiționale, reprezentând un pericol sporit pentru sănătatea tinerilor consumatori.

Conform declarațiilor Ramonei Dabija, șefa Agenției Naționale Antidrog (ANA), România se află pe ruta balcanică a heroinei, care începe în Afganistan și se termină în Vestul Europei. Acest aspect evidențiază faptul că țara noastră nu este ferită de amenințarea traficului și consumului de droguri, care nu cunosc frontiere.

Dabija a atras atenția asupra unei tendințe extrem de îngrijorătoare: scăderea dramatică a vârstei la care copiii încep să consume alcool și droguri. Potrivit datelor prezentate, vârsta de consum a substanțelor ilicite a ajuns la niveluri critice, de 12-13 ani, în timp ce consumul de alcool începe chiar de la 10 ani.

Această situație alarmantă subliniază necesitatea intensificării eforturilor de prevenție și educație, pentru a proteja generațiile viitoare de consecințele devastatoare ale dependenței de substanțe interzise.

În încercarea de a aborda această problemă gravă, Parlamentul României a adoptat o lege care prevede înființarea a opt centre de dezintoxicare și recuperare a dependenților de droguri, câte unul în fiecare regiune a țării. Aceste centre, care vor funcționa sub coordonarea Ministerului Sănătății, vor oferi măsuri de prevenire, tratament, reducere a riscurilor și consecințelor asociate consumului de droguri, precum și sprijin pentru reintegrarea socială a persoanelor dependente.

Acreditarea acestor centre va fi realizată de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, conform standardelor internaționale în domeniul recuperării persoanelor dependente de droguri.

Dr. Adrian Octavian Abagiu, medic primar boli infecțioase la Centrul de Sănătate ARAS, a atras atenția asupra unei lacune semnificative în sistemul de învățământ medical din România. Potrivit declarațiilor sale, în țara noastră nu există ore de pregătire a studenților la medicină în domeniul tratării adicțiilor, în contrast cu alte șase state europene și Statele Unite ale Americii, unde astfel de cursuri sunt incluse în curricula facultăților de Medicină.

Această lipsă de pregătire adecvată a viitorilor medici în abordarea dependenței de substanțe interzise reprezintă o barieră semnificativă în eforturile de combatere a acestui fenomen complex și de oferire a tratamentului adecvat persoanelor afectate.

Conform declarațiilor Mariei Moreira, manager de operațiuni științifice la Centrul European de Monitorizare a Drogurilor, canabisul este cea mai utilizată substanță ilegală în Uniunea Europeană. Datele arată că 15% dintre tinerii europeni, unii cu vârste de doar 15 ani, au consumat canabis în anul precedent.

Moreira a atras atenția asupra complexității fenomenului consumului de canabis, care implică o gamă diversă de produse pe bază de canabis prezente pe piață. Aceasta a subliniat, de asemenea, riscurile asociate cu consumul accidental de substanțe pe bază de canabis, care pot conține și alte substanțe periculoase, ducând, uneori, la intoxicații grave sau chiar fatale.

Chestor general de poliție Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a abordat subiectul eficienței aparatelor Drugtest, utilizate pentru depistarea conducătorilor auto care au consumat substanțe interzise. În pofida criticilor legate de acuratețea acestor dispozitive, Despescu a subliniat că numărul lor a crescut semnificativ, ajungând, de exemplu, la 45 de aparate în județul Constanța.

Totodată, secretarul de stat a menționat că, deși procentele de depistare variază la nivel național, Ministerul Afacerilor Interne a intensificat eforturile de a crește capacitatea de testare, prin achiziționarea de aparate de ultimă generație și creșterea numărului de laboratoare unde se procesează testele.

Bogdan Despescu a evidențiat, de asemenea, măsurile luate de autoritățile române pentru a combate traficul de droguri. De la începutul anului și până în prezent, au fost desfășurate peste 420 de acțiuni de amploare care au vizat traficanții, rezultând în reținerea a 800 de persoane și arestarea preventivă a peste 700 de suspecți.

Recunoscând caracterul global al fenomenului drogurilor, Despescu a subliniat necesitatea unei abordări coordonate la nivel internațional, precum și importanța investițiilor în pregătirea specialiștilor și dotarea logistică adecvată pentru a face față acestei provocări complexe.

Consumul de substanțe interzise în rândul tinerilor din România a atins cote alarmante, cu vârste de consum care coboară dramatic până la 11 ani. Această situație gravă necesită o abordare coerentă și cuprinzătoare din partea autorităților, implicând măsuri de prevenție, educație, tratament și reintegrare socială a persoanelor dependente.

Colaborarea strânsă între instituțiile guvernamentale, sistemul medical și cel educațional este esențială pentru a face față acestei amenințări la adresa sănătății și siguranței generațiilor viitoare. Doar prin eforturi susținute și o strategie pe termen lung, România poate spera să inverseze această tendință îngrijorătoare și să ofere tinerilor un viitor mai sigur, ferit de pericolele consumului de droguri.