Sursa poza: ExpressPress

România a făcut trecerea la ora de iarnă în noaptea de 25 spre 26 octombrie, când ceasurile au fost dat înapoi cu o oră. Această ajustare, deja familiară, marchează sfârșitul orei de vară și readuce zorile mai devreme, oferindu-ne totodată nopți mai lungi. În ciuda discuțiilor din cadrul Parlamentului European în 2022 privind eliminarea acestui obicei, un acord final cu Consiliul European este încă așteptat pentru a implementa această schimbare.

Impactul asupra sănătății mintale

Un fenomen mai puțin discutat, dar cu semnificație, este tulburarea afectivă sezonieră, care poate fi intensificată odată cu această schimbare de orar. Conform dr. Rajkumar Dasgupta de la University of Southern California, zilele mai scurte și lipsa luminii naturale pot declanșa simptome depresive în rândul anumitor indivizi. Deși ajustarea orei nu provoacă în mod direct probleme ale sănătății mintale, poate cataliza debutul unei depresii sezoniere, mai ales în cazul celor cu un somn neregulat sau de slabă calitate.

Dr. Dasgupta sugerează câteva strategii simple pentru a contracara aceste efecte: ajustarea treptată a programului personal, integrarea sportului în rutina zilnică și expunerea la lumină naturală sau terapie cu lumină artificială, mai ales în timpul dimineții. Aceste metode pot ajuta la atenuarea impactului tranziției către ora de iarnă asupra bioritmurilor noastre.

Ce spun studiile asupra sănătății fizice

Un studiu amplu realizat de Duke Clinical Research Institute aruncă o lumină nouă asupra implicațiilor trecerii la ora de iarnă asupra sănătății fizice. În cadrul acestuia, au fost analizați 168.870 de pacienți din 1.124 de spitale pe o perioadă de aproape un deceniu. Principala lor concluzie? Schimbarea ora nu prezintă o asociere clară cu o creștere a numărului de infarcte miocardice acute (AMI).

Cercetătorii au efectuat comparații detaliate între săptămânile în care se face trecerea de oră și săptămânile adiacente, fără a observa diferențe semnificative în incidența atacurilor de cord. De exemplu, în săptămâna schimbării de oră din primăvară, numărul infarctelor a rămas aproape constant, fapt care a fost observat și în toamnă.

Mai mult, studiul a inclus și statele americane care nu adoptă schimbarea de oră, cum ar fi Arizona și Hawaii, confirmând astfel lipsa variațiilor semnificative în incidența unor astfel de evenimente acute.

Noua adaptare a ritmului circadian

Chiar dacă adaptarea la ora de iarnă nu pare să crească riscul de evenimente cardiovasculare majore, ajustările subtile ale ritmului circadian sunt inevitabile. Lumina de dimineață apare mai devreme, iar întunericul își face simțită prezența mai rapid seara, afectând temporar somnul și energia personală.

Pentru majoritatea, aceste schimbări sunt de scurtă durată și nu amenință sănătatea cardiovasculară. În primele zile după modificare, oamenii ar putea observa că ritmul somnului se modifică ușor, trezirea dimineața fiind mai dificilă sau dispoziția le este ușor afectată.

Același studiu conchide că, deși ajustările sunt notabile, organismul nostru se adaptează treptat, fără să afecteze semnificativ obiceiurile zilnice sau sănătatea generală. Aceste concluzii subliniază importanța conștientizării și adaptării personale în fața schimbărilor sezoniere naturale.

În acest context, trebuie să fim atenți la modul în care ne gestionăm rutina zilnică și să căutăm metode de a ne sprijini corpul și mintea pe durata acestor tranziții naturale.