Sursa poza: Ziaristi

Inflația, inamicul tăcut care afectează zilnic portofelele consumatorilor români, a cunoscut o evoluție spectaculoasă de-a lungul ultimelor trei decenii. Acest fenomen nu este doar un set de cifre seci, ci un indicator crucial al sănătății economice și sociale a țării noastre. În acest articol vom explora etapele-cheie din istoria inflației din România și perspectivele pentru viitor.

Evoluția inflației în România: O retrospectivă

1994–1997: Inflație galopantă

La începutul anilor '90, România a trecut printr-o perioadă de tranziție dureroasă de la un regim comunist și o economie centralizată la o economie de piață. Această schimbare, combinată cu o criză economică severă, a determinat o inflație galopantă, depășind 150% anual. Inflația a erodat rapid puterea de cumpărare, afectând profund nivelul de trai al cetățenilor.

1998–2004: Stabilizare treptată

În acest interval, guvernele succesive au început să adopte politici macroeconomice care să stabilizeze economia. Măsurile luate au inclus controlul inflației și îmbunătățirea politicilor fiscale. Ca rezultat, inflația a înregistrat o scădere considerabilă de la 40–50% la aproximativ 10% până în anul 2004, marcând începutul unei perioade de stabilitate relativă.

2005: Apariția leului nou

Anul 2005 a fost marcat de introducerea leului nou (1 RON = 10.000 ROL), care a facilitat calculul și percepția asupra valorii monedei naționale. Aceasta a fost, de asemenea, prima dată în decenii când inflația s-a menținut sub pragul de 10%, alimentând speranțele pentru un viitor financiar mai sigur.

2007: Aderarea la UE și efectele colaterale

Intrarea României în Uniunea Europeană în 2007 a adus atât oportunități, cât și provocări. Inflația a crescut temporar la 6–7%, datorită unei cereri interne crescute și alinierea la standardele europene, influențând prețurile de pe piața locală.

2009–2015: Perioadă de calm

Această perioadă a fost caracterizată de o inflație scăzută, chiar negativă în anul 2015 (-0,6%), determinată de scăderea TVA și prețurile mai mici la energie. Acest mediu financiar stabil a oferit un respiro consumatorilor și economiei.

2017–2018: Revizuirea inflației

Anii 2017 și 2018 au adus o nouă creștere a inflației la 4–5%, susținută de creșteri salariale semnificative și de un consum ridicat. Acest fenomen a subliniat vulnerabilitățile economiei românești la factori interni și externi.

Tensiunile recente și perspectivele viitorului

2022: Criză și inflație accelerată

Impactul pandemiei de COVID-19 și al conflictului din Ucraina au determinat o creștere bruscă a inflației, care a atins 16,4% în noiembrie 2022 – cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. Acest salt a fost alimentat de creșterea prețurilor la energie și gaz și de perturbarea lanțurilor de aprovizionare.

2023–2024: Un viitor incert

În 2023, Banca Națională a României a menținut o politică monetară strictă pentru a combate inflația, care a scăzut treptat la 6,6% la sfârșitul anului. Totuși, prețurile alimentelor și energiei au rămas ridicate, continuând să exercite presiune asupra bugetelor gospodăriilor.

Proiecțiile pentru 2024 estimează o inflație la 5%, dar ținta oficială de 2,5% ±1pp este încă departe. Factorii externi, precum prețurile combustibililor și politica fiscală, continuă să influențeze economia.

Concluzie

Inflația rămâne o provocare persistentă pentru România, afectând puterea de cumpărare și nivelul de trai. Deși semnele de temperare a inflației sunt încurajatoare, prețurile rămân ridicate, iar adaptabilitatea politicilor economice va fi esențială pentru un viitor stabil. Publicul și autoritățile trebuie să colaboreze pentru a traversa aceste vremuri economice complexe.