Ucraina riscă un război fără sfârșit și pierderi teritoriale dacă Europa nu crește sprijinul și garanțiile de securitate

Anders Rasmussen avertizează asupra unui război prelungit în Ucraina și cere sprijin european sporit
Fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, trage un semnal de alarmă privind evoluția conflictului din Ucraina, avertizând că fără un sprijin mai decisiv din partea Europei, țara riscă o confruntare lungă și pierderi teritoriale lente. El solicită și garanții de securitate solide, inclusiv desfășurarea unei forțe europene pe teritoriul Ucrainei.
Război fără sfârșit și necesitatea unui scut aerian
Anders Fogh Rasmussen, care a fost secretar general NATO între 2009 și 2014, a declarat într-un interviu recent că, dacă Europa nu mărește semnificativ ajutorul militar pentru Ucraina, conflictul s-ar putea transforma într-un război interminabil, iar Kievul ar putea pierde gradual teritorii. Potrivit lui, este esențial să fie construit un sistem de apărare aeriană pentru a proteja Ucraina împotriva atacurilor cu rachete și drone provenite din Rusia. Țările NATO din vecinătatea Ucrainei ar putea găzdui acest sistem complex de apărare, sporind astfel capacitatea de protecție a forțelor ucrainene.
Forță europeană de protecție înaintea unui acord de pace
Rasmussen a subliniat că Europa trebuie să ia inițiativa în a trimite o forță europeană care să asigure protecția Ucrainei înainte de orice încetare a focului. El a criticat evoluția actuală, descriind „coaliția de voință” ca transformându-se într-o „coaliție a așteptării”. Din perspectiva fostului lider NATO, Rusia și în special Vladimir Putin nu au niciun motiv să accepte negocieri de pace atâta timp cât percep că au avantaj militar pe teren.
Garanții de securitate și sprijin pentru armament cu rază lungă
Un alt element central în discursul lui Rasmussen a fost nevoie ca Ucraina să primească rachete cu rază lungă de acțiune, care să permită lovituri mai profunde în teritoriul rusesc, aspect esențial pentru echilibrarea puterii militare. El a menționat posibilitatea reluării discuțiilor despre furnizarea rachetelor de croazieră Tomahawk din SUA, subliniind însă că un semnal decisiv ar putea veni dacă Germania ar accepta să furnizeze rachetele Taurus – un gest ce ar putea încuraja și Casa Albă să avanseze în acest sens.
Critici la adresa atitudinii USA și a Europei
Rasmussen a comentat și poziția fluctuanta a fostului președinte american Donald Trump în privința ajutorului pentru Ucraina, mai ales în contextul anunțului și anulării unui summit cu Putin. În opinia sa, Trump pare să prefere ca războiul să continue fără implicarea directă a SUA. În plus, fostul șef NATO a criticat atitudinea generală a Europei față de Rusia, apreciind că liderii europeni nu conștientizează pe deplin amenințarea reprezentată de Moscova.
Utilizarea activelor înghețate ale Rusiei pentru sprijinirea Ucrainei
Un alt punct important făcut de Rasmussen a fost propunerea ca activele rusești înghețate, estimate la circa 150 de miliarde de euro, să fie folosite pentru a finanța atât achiziția de armament, cât și reconstrucția Ucrainei. Totodată, el a sugerat ca aceste fonduri să provină, pe termen lung, din reparațiile de război ce ar trebui impuse Rusiei. Deși acest plan ar putea primi sprijin, există încă cereri de garanții, cum este cazul Belgiei, care dorește siguranța rambursării împrumutului acordat.
În contextul războiului care afectează direct stabilitatea Europei, avertismentele lui Anders Rasmussen vin să întărească nevoia unei abordări curajoase și bine coordonate din partea țărilor europene, printre care și România, alături de aliați, pentru a nu lăsa Ucraina să se confrunte singură cu un conflict ce pare tot mai greu de anticipat în ceea ce privește durata și consecințele sale.
Articol realizat pentru “Pâine și Circ”, surse: The Guardian, Biziday