Sursa poza: ExpressPress

Title: Ucraina și Republica Moldova aduc avantaje și provocări Uniunii Europene: „Ucraina are singura armată pregătită pentru război în Europa”

Article:

Uniunea Europeană a început negocierile pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova, două țări care, în ciuda situației dificile de securitate, sunt hotărâte să se integreze în blocul european. Vesela Cherneva, director adjunct al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), afirmă că această extindere are o dimensiune clar geopolitică, fiind o reacție necesară la schimbările globale și la provocările de securitate cu care se confruntă continentul.

Moldova va contribui la securitatea UE datorită experienței acumulate în combaterea dezinformării și a încercărilor de influență externă în alegerile sale, în special a celor venite din partea Rusiei. În schimb, Ucraina aduce un aport considerabil în domeniul militar, deținând singura armată din Europa capabilă să susțină un conflict armat de amploare, însă implică și dificultăți interne, printre care corupția reprezintă o problemă serioasă, subliniază politologul Ognyan Minchev, director executiv al Institutului pentru Studii Regionale și Internaționale din Bulgaria.

Extinderea Uniunii spre Ucraina constituie pentru Cherneva singura soluție viabilă pentru ancorarea instituțională a țării într-un cadru stabil, având în vedere poziția constantă a Statelor Unite, care nu susțin aderarea Ucrainei la NATO. Astfel, discuția despre integrarea europeană a Ucrainei implică aspecte legate de securitate, inclusiv transferul de tehnologii militare dinspre Ucraina către alte state europene. Aceasta este discutată în paralel cu recunoașterea rolului crucial pe care armata ucraineană îl joacă în apărarea continentului.

Potrivit lui Minchev, Ucraina reprezintă un partener valoros pentru UE pe motiv că armatele din Europa de Vest sunt subdimensionate și au fost finanțate insuficient, ceea ce agravează capacitatea lor defensivă. Totodată, integrarea acestei țări se dovedește complexă, având în vedere nivelul ridicat al corupției, slaba organizare instituțională și dificultățile economice pe care le înregistrează. În timp ce Ucraina și-a îmbunătățit structura militară în contextul războiului, continuă să se confrunte cu provocări tipice societăților post-sovietice, ceea ce complică aderarea sa rapidă la Uniunea Europeană.

Pe plan economic, Ucraina oferă potențial pentru dezvoltare în agricultură și creșterea animalelor, datorită suprafețelor extinse de teren agricol și statutului său de producător important de cereale precum grâu, porumb, orz și orez. Exporturile ucrainene către țări terțe ar crește influența economică a UE în diverse regiuni. De asemenea, cooperarea între sectoare ar putea intensifica producția de carne și lactate. Industria farmaceutică a Ucrainei poate ajuta Uniunea să-și reducă dependența de medicamente generice importate, în principal din China. Din punct de vedere energetic, țara are resurse pentru o dezvoltare a surselor regenerabile și depozite de minerale strategice, cum ar fi galiu, rutil, grafit, magneziu și litiu, esențiale pentru tranziția verde.

Republica Moldova aduce contribuții din altă perspectivă. În calitate de stat tampon între Europa și influența rusă, Moldova reprezintă o zonă importantă pentru securitatea europeană în regiunea Mării Negre. Potrivit lui Minchev, confruntarea dintre Kremlin și Europa se desfășoară în jurul unei noi „Cortine de Fier” ce se extinde de-a lungul Ucrainei și zonei Mării Negre. Cherneva menționează că Rusia nu acceptă existența unor astfel de zone tampon și urmărește să controleze aceste teritorii. De aceea, apropierea Republicii Moldova de UE este considerată urgentă pentru a evita situații similare cu cele din Belarus sau Georgia.

Moldova a fost supusă de-a lungul anilor unor atacuri hibrid de tip propagandă și interferențe politice din partea Rusiei, iar experiența acumulată în rezistența la aceste presiuni adaugă un plus de valoare securității europene. Dincolo de sfera securității, aproximarea Republicii Moldova de UE ar sprijini integrarea sa economică și agricolă. Deși are o suprafață agricolă mai redusă decât Ucraina, Moldova este deja un furnizor important pentru piața Europeană, reprezentând peste jumătate din importurile UE de semințe de floarea-soarelui și realizând exporturi considerabile de fructe.

În termeni demografici, Ucraina și Moldova au împreună o populație de peste 42 de milioane de locuitori, ceea ce ar extinde piața unică europeană la aproape 500 de milioane de consumatori, crescând potențialul de investiții și dezvoltare economică pe termen lung. Ambele țări oferă forță de muncă calificată, aspect important în contextul declinului demografic cu care se confruntă multe state membre ale UE.

Procesul de aderare al Ucrainei și Moldovei nu este simplu. Uniunea a trecut prin cea mai amplă extindere din istorie după anul 2000, integrând numeroase state din Europa Centrală și de Est. Aceste experiențe precedente au adus învățăminte despre provocările economice, sociale și politice generate de extinderi și au făcut necesară o abordare mai riguroasă a criteriilor de aderare, mai ales în ceea ce privește democrația și respectarea statului de drept.

Cherneva apreciază că extinderile din 2004 și 2007 au fost percepute inițial ca momente esențiale pentru unitatea europeană, dar au generat și probleme precum ascensiunea unor lideri politici care au blocat uneori mecanismele UE sau au permis persistarea corupției în anumite state membre. Drept urmare, Uniunea a adoptat criterii mai stricte și implementează mecanisme prin care poate sancționa derapajele democratice.

Printre lecțiile extrase se numără necesitatea prevenirii subminării separației puterilor în stat de către un singur membru UE și reducerea abuzurilor legate de dreptul de veto cu scopul de a nu bloca decizii esențiale, mai ales în domeniul securității. Cherneva amintește că voturile cu majoritate calificată și coalițiile statelor cu viziuni comune vor deveni tot mai frecvente în politica europeană pentru a asigura funcționarea eficientă a blocului.

În paralel cu extinderea s-au suprapus mai multe crize majore, inclusiv criza financiară globală din 2008 și criza migrației din 2015, care au testat coeziunea și identitatea europeană. Politologul Minchev subliniază că aceste evenimente au evidențiat polarizarea politică și creșterea populismului, ceea ce influențează în mod direct discuțiile legate de extinderea UE.

Ambii experți consideră că actuala rundă de extindere se desfășoară într-un climat tensionat, determinată de amenințările geopolitice. Din acest motiv, Ucraina și Moldova au prioritate față de statele din Balcanii de Vest, iar adaptarea lor va avea loc, cel mai probabil, etapizat, pentru a asigura tranziția către standardele europene necesare.

În interiorul Uniunii se dezvoltă diverse viziuni privind viitorul procesul de integrare, inclusiv ideea unei integrări diferențiate, în care țările avansează cu viteze variate în funcție de nivelul lor de pregătire și capacitatea de implementare a reformelor. Acest model ar putea deveni o caracteristică distinctivă în evoluția viitoare a Uniunii Europene.