Aproape 4 milioane de români, afectați de poluarea fonică: O amenințare invizibilă, dar letală
Poluarea fonică devine o problemă tot mai stringentă în Europa, afectând milioane de oameni fără ca mulți să își dea seama de asta. Un raport citat de The Guardian, realizat de Agenția Europeană de Mediu (AEM), indică faptul că zgomotul excesiv provoacă 66.000 de decese premature anual și contribuie la apariția bolilor cardiovasculare, diabetului și depresiei. Impactul financiar al acestor efecte grave se ridică la aproape 100 de miliarde de euro anual.
Situația din România: Un diagnostic sumbru
România nu face excepție de la acest fenomen. Aproximativ 4 milioane de români resimt efectele nocive ale poluării fonice cauzate de traficul rutier intens. În jur de 400.000 de persoane sunt perturbate de trenuri, iar alte 19.200 se confruntă cu zgomotul generat de traficul aerian. Capitala București este un epicentru al acestei probleme, contribuind și la 60% din emisiile de noxe. Din păcate, în acest cadru urban aglomerat, spațiile verzi necesare pentru a ameliora efectele poluării sunt limitate.
Mecanismul invizibil al pericolului
Zgomotul de fond afectează sănătatea fără ca persoanele să fie conștiente de efectele sale. Dr. Eulalia Peris de la AEM explică că zgomotul menține corpul într-un stres constant de tip „luptă sau fugi”, activând procese fiziologice dăunătoare cum sunt inflamația și stresul oxidativ. Astfel, crește riscul dezvoltării bolilor de inimă, al diabetului, al accidentelor vasculare cerebrale și chiar al obesității sau problemelor cognitive la copii. De asemenea, poate duce la tulburări mintale.
Mai periculoasă decât fumatul pasiv
În mod surprinzător, prejudiciul cauzat de poluarea fonică asupra sănătății este mai grav decât alți factori de risc frecvent discutați, precum fumatul pasiv sau expunerea la plumb. Aproximativ 15 milioane de tineri din Europa trăiesc în arii cu niveluri critice de zgomot, iar copii sunt extrem de vulnerabili, deoarece zgomotul le poate afecta capacitățile cognitive și performanța școlară.
Îmbunătățiri lente și provocări persistente
Deși experții recomandă diverse măsuri de diminuare a poluării fonice, progresul este lent. Între 2017 și 2022, numărul europenilor expuși la zgomote distrugătoare a scăzut doar cu 3%. Trecerea la automobile electrice, deși benefică pentru mediu, nu elimine perfect problema zgomotului urban, dat fiind că la viteze mici sursa principală de zgomot este interacțiunea cauciucurilor cu carosabilul.
Leena Ylä-Mononen, directorul executiv al AEM, subliniază că poluarea fonică este adesea subestimată, fiind considerată doar un disconfort al cotidianului. Totuși, efectele sale devastatoare pe termen lung asupra sănătății și mediului sunt masive și evidente. Raportul AEM se concentrează pe transporturi, una dintre principalele surse de poluare sonoră, în timp ce sursele intermitente de zgomot, cum ar fi vecinii zgomotoși sau muzica dată tare din baruri, sunt mai greu de cuantificat.
Uniunea Europeană și-a asumat țelul de a diminua cu 30% persoanele afectate cronic de zgomotul din transporturi până în 2030. Deși provocările sunt considerabile, conștientizarea și măsurile eficiente pot ajuta la transformarea peisajului sonor urban într-unul mai sănătos.
În concluzie, chiar dacă poluarea fonică poate părea un aspect marginal al vieții moderne, impactul său ascuns și dăunător asupra sănătății și economiei este profund. Acțiunea colectivă și inovația tehnologică sunt esențiale pentru a ne proteja de această amenințare invizibilă.
