În urma unei ședințe plenare tensionate, Ursula von der Leyen a reușit să obțină votul de încredere necesar pentru a-și păstra funcția de președinte al Comisiei Europene pentru următorii cinci ani. Rezultatul votului secret a fost de 401 voturi în favoarea sa, cu 41 mai multe decât pragul de 361 de voturi necesare pentru reinvestire. În pofida acestei majorități relative, cele 284 de voturi împotrivă sugerează că viitoarea Comisie Europeană ar putea întâmpina dificultăți în a-și impune agenda legislativă în Parlamentul European, fiind nevoită să negocieze intens pentru a obține aprobarea modificărilor propuse.

Înainte de vot, grupurile politice de stânga au încercat să amâne procedura până în luna septembrie, invocând necesitatea de a permite "prezentarea transparentă a problemei contractelor încheiate pentru achiziția de vaccinuri, în timpul pandemiei". Această inițiativă a fost însă respinsă prin vot de către plenul Parlamentului European.

În eventualitatea în care Ursula von der Leyen nu ar fi primit votul de încredere, Uniunea Europeană ar fi intrat într-o criză politică fără precedent, într-un moment extrem de tensionat pentru continent. Susținătorii săi au subliniat că reînnoirea mandatului asigură stabilitatea și încrederea de care are nevoie blocul comunitar în actuala conjunctură geopolitică volatilă, marcată de războiul Rusiei în Ucraina, de preluarea recentă a președinției Consiliului UE de către Ungaria și de posibilitatea revenirii lui Donald Trump la Casa Albă.

Cu toate acestea, o decizie recentă a Tribunalului Uniunii Europene ar fi putut afecta negativ șansele de realegere ale Ursulei von der Leyen. Instanța a constatat că executivul european nu a dat dovadă de suficientă transparență în ceea ce privește contractele încheiate în 2021 pentru achiziționarea vaccinurilor anti-COVID, aspect care a stârnit controverse în rândul eurodeputaților.

Înaintea scrutinului decisiv, mulți oficiali europeni păreau încrezători că von der Leyen va obține majoritatea necesară, avertizând totuși că "orice se poate întâmpla în cadrul unui vot secret". Această precauție era justificată, având în vedere că unii membri ai actualei coaliții de guvernare au anunțat că nu o vor vota, chiar dacă procedura era confidențială.

În fața noului Parlament European, Ursula von der Leyen și-a prezentat prioritățile pentru următorii cinci ani, promițând o uniune economică și a investițiilor, reforme ale politicilor de susținere a piețelor de capital și de concurență din UE, precum și crearea unei "adevărate Uniuni Europene a Apărării".

În domeniul apărării, șefa executivului european intenționează să pună accentul pe consolidarea capacităților aeriene și cibernetice ale blocului comunitar. Ea a precizat că statele membre își vor păstra controlul deplin asupra propriilor forțe armate, de la doctrină până la desfășurare, în timp ce UE va sprijini și va coordona eforturile de întărire a bazei industriale de apărare, a inovației și a pieței unice în acest sector strategic.

Von der Leyen a anunțat, de asemenea, numirea unui comisar european pentru apărare și elaborarea unei "Cărți albe privind viitorul apărării europene" în primele 100 de zile ale noului său mandat.

În ceea ce privește relațiile cu China, președinta Comisiei Europene a declarat că va încerca să ducă o campanie de "descurajare" a Beijingului, colaborând în acest sens cu Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă și Australia. Această abordare pare să fie o reacție la avertismentele SUA potrivit cărora China ar putea invada Taiwanul până în 2027.

În vârstă de 65 de ani, Ursula von der Leyen conduce Comisia Europeană din 2019. În timpul primului său mandat, ea s-a confruntat cu multiple crize majore, cum ar fi pandemia COVID-19, invazia Rusiei în Ucraina și criza energetică ulterioară, evenimente care au contribuit la consolidarea reputației sale de lider capabil să gestioneze eficient situațiile de criză.

Votul de încredere acordat Ursulei von der Leyen îi deschide calea pentru un nou mandat de cinci ani în fruntea executivului european. Cu toate acestea, majoritatea relativă obținută și voturile împotrivă numeroase sugerează că viitoarea Comisie Europeană ar putea întâmpina dificultăți în a-și impune agenda legislativă în Parlamentul European. Rămâne de văzut dacă von der Leyen va reuși să navigheze cu succes prin aceste ape politice agitate, punând în aplicare prioritățile anunțate, cum ar fi consolidarea capacităților de apărare ale UE și gestionarea relațiilor complexe cu parteneri strategici precum China.