Sursa poza: Mediafax

Contextul moțiunii de cenzură

Curtea Europeană de Justiție a criticat Comisia Europeană pentru refuzul de a publica mesajele schimbate între Ursula von der Leyen și Albert Bourla, considerând acest comportament o încălcare a principiilor de bună administrare. Această situație, cunoscută sub denumirea de „Pfizergate”, a stârnit nemulțumiri în rândul parlamentarilor europeni, care acuză lipsa de transparență și responsabilitate democratică.

Detalii despre moțiune

Gheorghe Piperea a declarat că a strâns mai mult decât cele 72 de semnături necesare pentru a depune moțiunea de cenzură. El a subliniat că inițiativa are ca scop „apărarea transparenței și asigurarea unui proces democratic corect și autentic”. Deși pragul pentru declanșarea unei moțiuni de cenzură este relativ scăzut, demiterea Ursulei von der Leyen și a Comisiei ar necesita votul a mai mult de două treimi dintre eurodeputații prezenți. Parlamentul European are 720 de membri, iar 401 au votat pentru numirea sa în funcția de președinte acum un an.

Reacțiile politice

Piperea a menționat că unii membri ai Partidului Popular European (PPE), din care face parte von der Leyen, susțin inițiativa sa. El a recunoscut totuși că șansele de reușită sunt reduse, dar a subliniat că moțiunea reprezintă o „oportunitate crucială pentru critici constructive și argumentate la adresa președintei Ursula von der Leyen”. Aceasta ar obliga Comisia să răspundă preocupărilor și să ofere justificări.

Precedente istorice

Moțiunile de cenzură în Parlamentul European sunt rare și, de obicei, au consecințe grave. Un exemplu notabil este cazul Comisiei Jacques Santer din 1999, care a demisionat în urma acuzațiilor de fraudă și lipsă de transparență, chiar dacă a supraviețuit unui vot de încredere. De atunci, au mai avut loc doar patru moțiuni de cenzură, niciuna cu succes.

Critici suplimentare

Pe lângă „Pfizergate”, Ursula von der Leyen se confruntă și cu alte critici. Unii europarlamentari o acuză că ocolește Parlamentul European, instituția aleasă direct, și că este prea permisivă față de guvernele statelor membre. De asemenea, Comisia Juridică a Parlamentului European a votat pentru a-i cere președintei Roberta Metsola să dea în judecată Comisia Europeană, pe motiv că a ocolit Parlamentul când a decis emiterea de noi datorii pentru a finanța planurile de reînarmare ale Uniunii.

Concluzie

Moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen reflectă tensiunile și nemulțumirile existente în Parlamentul European cu privire la transparența și responsabilitatea democratică a Comisiei Europene. Deși este puțin probabil ca moțiunea să ducă la demiterea președintei Comisiei, aceasta subliniază necesitatea unor reforme în modul de funcționare al instituțiilor europene și importanța respectării principiilor fundamentale ale Uniunii Europene.

Ursula von der Leyen se confruntă cu moțiune de cenzură în Parlamentul European:

• Ursula von der Leyen faces no-confidence vote over Pfizergate