Sursa poza: Ziaristi

Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, a subliniat că cea mai eficientă cale de a realiza economii bugetare este să se câștige credibilitatea prin implementarea unor măsuri clare și coerente. Marinescu susține că, prin introducerea unui set de politici fiscale bine conturate și credibile, România ar putea beneficia de împrumuturi cu dobânzi mai scăzute, un avantaj important pentru sustenabilitatea datoriei publice.

Consensul - cheia unei stabilități fiscale

În cadrul unei declarații detaliate, pe platforma sa personală online, viceguvernatorul a explicat că nu există o rețetă universală sau un set de criterii științifice care să conducă la soluția perfectă pentru însănătoșirea bugetară. În schimb, accentul trebuie pus pe obținerea unui consens semnificativ care să susțină implementarea unui pachet de măsuri guvernamentale eficiente și demne de încredere.

Marinescu avertizează că România, deși a ajuns la un stadiu de maturitate economică, necesită o restructurare a politicilor publice. Acest lucru implică o implementare fermă a disciplinei financiare și asumarea unei responsabilități fiscale.

Avantajele unei credibilități consolidate

Adoptarea unui program de consolidare fiscală bine fundamentat ar putea permite României să acceseze finanțare la dobânzi mult mai avantajoase. Reducerea costurilor împrumuturilor este esențială pentru a asigura un management eficient al datoriei naționale. Credibilitatea astfel obținută poate fi piatra de temelie pentru orice demers de dezvoltare sustenabilă pe termen lung.

Viziunea economică pentru viitor

Viceguvernatorul Marinescu îndeamnă la o abordare strategică, indicând că România este pregătită pentru „un nou nivel de ambiție și viziune de dezvoltare”. Totuși, această tranziție necessită transformări majore în modul de gestionare a resurselor publice. Investițiile trebuie să fie nu doar eficiente, ci și orientate spre proiecte cu potențial de creștere economică reală.

Prin urmare, succesul unui plan fiscal nu stă doar în corectarea deficitelor bugetare, ci și în implementarea măsurilor care să garanteze stabilitatea economică și să revigoreze încrederea investitorilor și a instituțiilor internaționale.

Concluzie

Cosmin Marinescu, prin această abordare, propune ca soluție strategică un proces de reformă bugetară care să se bazeze nu pe măsuri pur tehnice sau adesea insuficiente, ci pe o reformă morală și instituțională profundă. Acest lucru nu doar că va pregăti România pentru provocările economice ale viitorului, dar va și deschide calea unei dezvoltări sustenabile și incluzive. Consensul, credibilitatea și o viziune clară asupra viitorului economic sunt ingredientele esențiale pentru a atinge această țintă ambițioasă.