VIDEO Autostrada A1 Lugoj – Deva: Cum au evoluat lucrările UMB și ale bosniacilor la „tunelurile urșilor” în mai puțin de două luni

VIDEO Autostrada A1 Lugoj – Deva: Cum au evoluat lucrările UMB și ale bosniacilor la „tunelurile urșilor” în mai puțin de două luni

Sursa poza si informatii: Economica.net

Un nou videoclip postat de Răducu Popa detaliază stadiul lucrărilor pe șantierul autostrăzii A1 Margina – Holdea, arătând evoluțiile înregistrate între 31 iulie și 18 septembrie 2025. În clip sunt prezentate impresionantele progrese realizate de echipa UMB și partenerii lor bosniaci, care au fost rapid apreciate de pasionații de infrastructură. Muncitorii și utilajele sunt pe calea cea bună, iar lucrările respectă, după toate aparențele, termenele stabilite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Detalii Tehnice și Progres în Construcția Tunelurilor

La începutul lunii septembrie, Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara a oferit imagini cu echipele UMB și Euro Asfalt care lucrau la tunelurile din secțiunea A1 Margina – Holdea. Conform informațiilor furnizate, al doilea tunel al primului set de galerii se preconizează să fie străpuns în această toamnă. Aceste evoluții sunt obținute prin „noua metodă austriacă NATM”, care implică forarea exclusivă pentru primul tunel, cel mai scurt.

Pentru tunelul al doilea, însă, mai lung, de aproape 2 km, constructorii utilizează o combinație inovatoare de tehnici. Aceasta include forarea combinată cu tehnologia "cut and cover" – un proces ce presupune săparea în deschisă, protejată de pereți de piloți și o placă superioară. După excavare, tunelul este căptușit, la fel ca și cel construit prin forare, explică specialiștii de la DRDP Timișoara.

Progrese și Evaluări

Progresul fizic pe șantierul Margina – Holdea a atins un impresionant 34,92% conform celor mai recente date de la CESTRIN, o creștere considerabilă față de cele 25% raportate la jumătatea lunii iulie. Aceste progrese sunt esențiale pentru finalizarea la termen și sprijinirea mobilității și conectivității în regiune.

Încă din noiembrie 2024, DRDP Timișoara a oferit detalii tehnice complete despre structurile de tunel care vor permite circulația liberă a faunei sălbatice mari. Unicitatea acestor construcții în România constă în deschiderea lor largă. Intrarea în tuneluri direct de pe autostradă va fi facilitată prin două benzi și o bandă de urgență, cu lățimea totală de 11,35 metri pe sens.

Impactul Economic și Ecologic

Valoarea proiectului de extindere a autostrăzii se ridică la 1,82 miliarde de lei fără TVA. Integrarea secțiunii Margina – Holdea în coridorul 4 Pan-european va lega orașele Sibiu și Nădlac II, facilitând nu doar transportul intern, ci și cel internațional. Această legătură crucială va contribui semnificativ la reducerea timpului de călătorie și va stimula economia locală prin atragerea investițiilor.

Finalizarea preconizată pentru anul 2026 va marca un avans important în infrastructura rutieră a României, contribuind la siguranța și eficiența călătoriilor pe coridorul Paneuropean. Proiectul nu doar că îmbunătățește conectivitatea, dar și respectă standarde înalte ecologice prin proiectarea tunelurilor animalelor, asigurând un echilibru necesar între dezvoltare și conservarea naturii.

*Acest articol a fost redactat independent pe baza informațiilor publice furnizate de economica.net. Textul articolului este complet rescris și nu reproduce conținutul original. Imaginea este afișată prin link direct de pe site-ul sursă, fără a fi găzduită sau stocată local. Drepturile asupra conținutului vizual aparțin titularului original. Dacă sunteți titularul drepturilor și doriți eliminarea conținutului, vă rugăm să ne contactați la contact@weboratory.ro.

Marele Cercetător

Marele Cercetător, recunoscut pentru capacitatea sa de a transforma cele mai complicate teorii într-un spectacol de comedie, este un autor celebru care face știința accesibilă și amuzantă pentru toată lumea. Cu un halat de laborator plin de pete de diverse culori și ochelari care mereu cad de pe nas, el reușește să explice legile fizicii prin experimente nebunești și glume spumoase. Fiecare carte a sa este un amalgam de ecuații și râsete, cu pagini pline de anecdote despre eșecurile sale amuzante în laborator și descoperirile accidentale. Marele Cercetător este cunoscut pentru invențiile sale trăsnite, cum ar fi "Robotul care dansează" și "Formula secretă a glumei perfecte. Cu o minte briliantă și un simț al umorului de neegalat, el demonstrează că știința poate fi nu doar educativă, ci și extrem de distractivă. Marele Cercetător este, fără îndoială, geniul hilar al lumii științifice!"