Sistemul medical românesc este confruntat cu o provocare fără precedent, odată cu apariția unei amenințări infecțioase noi pe teritoriul național. Bacteria denumită în mod alarmant „consumatoare de carne" a fost deja identificată în țara noastră, provocând îngrijorare în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății.

Conform declarațiilor managerului Spitalului „Victor Babeș" din București, Simin Aysel Florescu, se observă o tendință îngrijorătoare în ceea ce privește profilul pacienților din România. Numărul persoanelor care contractează boli tropicale sau infecții exotice este în creștere, reprezentând o provocare nouă pentru sistemul medical autohton.

Această schimbare este determinată de mai mulți factori:

• Călătorii internaționali: Până nu demult, cazurile de boli tropicale proveneau în principal de la călătorii români care se întorceau din regiuni cu potențial endemic. Însă, situația s-a diversificat semnificativ.

• Migrația forței de muncă: Lucrătorii străini care își desfășoară activitatea în România pot aduce cu ei agenți patogeni specifici zonelor de proveniență.

• Conflictele militare: Militarii români care luptă în teritorii îndepărtate pot contracta și răspândi boli exotice la întoarcerea în țară.

Valul de refugiați: Există posibilitatea ca refugiații care ajung în România să fie purtători ai unor afecțiuni caracteristice regiunilor de origine.

Prezența bacteriei „consumatoare de carne" în România

Managerul Spitalului „Victor Babeș" a confirmat prezența în România a Sindromului Șocului Toxic Streptococic (STSS), o afecțiune rară și gravă cauzată de o bacterie extrem de agresivă, denumită în mod dramatic „consumatoare de carne". Această infecție a provocat recent o criză sanitară în Japonia, unde au fost raportate 977 de cazuri până pe 2 iunie.

Cu toate acestea, dr. Simin Aysel Florescu a subliniat că, deși STSS nu reprezintă în prezent o amenințare majoră în România, această boală nu trebuie tratată cu ușurință. Infecțiile streptococice sunt cunoscute în întreaga lume, iar STSS poate fi consecința unor infecții cutanate invazive cu acești agenți patogeni.

Un caz tratat cu succes în România

Înainte de pandemie, medicii români au tratat un pacient tânăr, în vârstă de 20 de ani, care a dezvoltat Sindromul Șocului Toxic Streptococic. Pacientul a prezentat simptome severe, inclusiv erupții cutanate caracteristice, descuamare, stare septică evidentă și a necesitat îngrijiri în terapie intensivă. Cu toate acestea, tratamentul adecvat a condus la vindecarea completă a tânărului.

Acest caz demonstrează că, deși rară, boala poate fi tratată cu succes dacă este diagnosticată și abordată în mod corespunzător. Totuși, rapiditatea cu care se răspândește infecția și potențialul ei letal reprezintă motive de îngrijorare.

Frecvența sporadică a Sindromului Șocului Toxic Streptococic în România

Potrivit declarațiilor dr. Simin Aysel Florescu, frecvența cazurilor de STSS în România este sporadică. Aceasta nu este considerată o boală obișnuită sau frecventă în țara noastră, însă prezența sa nu poate fi ignorată.

Măsuri de prevenire și identificare a infecției

Pentru a preveni răspândirea acestei infecții grave, sunt esențiale următoarele măsuri:

• Menținerea igienei personale: O igienă adecvată, inclusiv spălarea regulată a mâinilor și curățarea atentă a rănilor, poate reduce riscul de infectare.

• Consultarea medicului: Orice leziune cutanată, erupție sau rană care prezintă semne de infecție trebuie evaluată de către un specialist medical cât mai curând posibil.

• Monitorizarea simptomelor: Febra, durerile musculare, vărsăturile și alte simptome severe pot indica prezența unei infecții streptococice invazive și necesită asistență medicală de urgență.

Grupurile vulnerabile la infecția cu STSS

Deși Sindromul Șocului Toxic Streptococic poate afecta orice persoană, există anumite grupuri care prezintă un risc crescut:

• Vârstnicii: Persoanele în vârstă, în special cele cu răni deschise sau deficiențe imunitare, sunt extrem de vulnerabile la această infecție.

• Pacienții cu afecțiuni cronice: Bolile cronice, cum ar fi diabetul sau cancer, pot crește susceptibilitatea la infecții grave.

• Persoanele cu deficiențe imunitare: Pacienții cu sisteme imunitare slăbite, cauzate de medicamente, tratamente sau boli, sunt mai predispuși la infecții oportuniste.

• Lucrătorii din domeniul sănătății: Personalul medical care intră în contact direct cu pacienții infectați prezintă un risc crescut de expunere.

Mortalitatea asociată cu STSS

Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite, Sindromul Șocului Toxic Streptococic poate fi mortal chiar și în cazul unui tratament adecvat. Statisticile arată că până la trei din zece persoane infectate cu STSS pot pierde lupta cu această infecție extrem de agresivă.

Deși situația din România pare a fi sub control în prezent, creșterea alarmantă a cazurilor de STSS în Japonia ridică semne de întrebare. Experții sugerează că scăderea expunerii la bacterii în timpul pandemiei de COVID-19 ar putea fi un factor contribuitor la această creștere neașteptată.

Restricțiile de circulație și măsurile de izolare au redus contactul populației cu agenții patogeni, ceea ce ar fi putut duce la o scădere a imunității naturale. Odată cu relaxarea restricțiilor, bacteriile au găsit un teren fertil pentru răspândire în rândul populației cu imunitate scăzută.

Apariția STSS în România și criza sanitară provocată de această infecție în Japonia subliniază necesitatea unei colaborări internaționale în domeniul bolilor infecțioase. Schimbul de informații, cercetarea comună și strategiile coordonate sunt esențiale pentru a face față amenințărilor emergente.

Organizații precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS) joacă un rol crucial în monitorizarea și gestionarea potențialelor epidemii, furnizând îndrumări și resurse pentru țările afectate. Doar prin eforturi concertate la nivel global putem reduce impactul bolilor infecțioase grave asupra sănătății publice.

Deși Sindromul Șocului Toxic Streptococic este o afecțiune rară, prezența sa în România și criza din Japonia subliniază importanța conștientizării și a măsurilor preventive. Educația publicului cu privire la simptomele și riscurile asociate acestei infecții, precum și promovarea igienei adecvate, pot contribui semnificativ la limitarea răspândirii sale.

Sistemele de sănătate trebuie să fie pregătite pentru a face față acestor amenințări emergente, asigurând disponibilitatea resurselor necesare pentru diagnostic rapid, tratament eficient și măsuri de control al infecțiilor. Doar prin vigilență, colaborare și acțiuni preventive putem reduce impactul potențial devastator al bacteriei „consumatoare de carne" și al altor agenți patogeni periculoși.

Apariția bacteriei „consumatoare de carne" în România și criza sanitară provocată de aceasta în Japonia reprezintă un semnal de alarmă pentru comunitatea medicală internațională. Deși situația din țara noastră pare a fi sub control în prezent, este esențial să rămânem vigilenți și să luăm măsurile necesare pentru a preveni răspândirea acestei infecții grave.

Prin educație, igienă adecvată, monitorizare atentă a simptomelor și colaborare internațională, putem reduce riscul de apariție a unor focare majore de Sindrom al Șocului Toxic Streptococic. Doar prin eforturi concertate și acțiuni preventive putem proteja sănătatea publică și ne putem asigura că suntem pregătiți să facem față amenințărilor infecțioase emergente.