Obiceiurile alimentare sunt strâns legate de sănătatea tractului digestiv și a intestinelor. Un studiu recent a examinat legătura dintre consumul de alimente ultraprocesate (UPF) și alimente minimalprocesate (MPF) și tulburările intestinale precum constipația și diareea. Cercetătorii au descoperit că ingestia crescută de UPF este puternic asociată cu șanse mai mari de a dezvolta constipație, în timp ce consumul de MPF pare a avea un efect protector împotriva acestei afecțiuni.
Sistemul medical românesc este confruntat cu o provocare fără precedent, odată cu apariția unei amenințări infecțioase noi pe teritoriul național. Bacteria denumită în mod alarmant „consumatoare de carne" a fost deja identificată în țara noastră, provocând îngrijorare în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății.
Ah, sângele. Acest elixir dulce al vieții care liniștește angina, abolește dispneea, previne sincopa ortostatică și calmează tahicardia sinusală. În calitate de cardiolog, sunt un hemofil neînfrânat.
O echipă de cercetători din Marea Britanie a făcut o descoperire importantă care ar putea deschide noi căi de tratament pentru cei care suferă de boli inflamatorii intestinale (BII) cronice și debilitante. Conform studiului publicat recent în revista prestigioasă Nature, inhibitorii MEK, o clasă de medicamente utilizate în prezent pentru tratarea cancerului, au potențialul de a atenua inflamațiile severe asociate cu afecțiuni precum boala Crohn și colita ulcerativă.
Durerea de spate lombară este o afecțiune frecventă și deseori invalidantă, care afectează un număr semnificativ de adulți la nivel mondial. Conform statisticilor recente, aproximativ 7 din 10 persoane care se recuperează după un episod de durere de spate lombară vor experimenta o recurență în decursul următorului an. Prin urmare, găsirea unor modalități eficiente de prevenire a recurenței este esențială pentru a îmbunătăți calitatea vieții și a reduce costurile asociate îngrijirii medicale.
Lupta împotriva obezității, una dintre cele mai grave provocări de sănătate publică ale epocii noastre, a cunoscut o cotitură semnificativă. Un studiu revoluționar, publicat recent în prestigioasa revistă medicală JAMA, a dezvăluit performanța superioară a tratamentului Mounjaro, produs de compania farmaceutică americană Eli Lilly, în comparație cu blockbusterul Ozempic al grupului danez Novo Nordisk. Această descoperire marchează un moment crucial în căutarea soluțiilor eficiente pentru pierderea în greutate și gestionarea bolilor asociate obezității.
Descoperirea unui antibiotic inovator marchează o revoluție în combaterea infecțiilor provocate de bacterii Gram-negative rezistente la medicamente. Această nouă substanță antimicrobiană, denumită lolamicin, utilizează un mecanism de acțiune nemaivăzut până acum pentru a submina apărarea redutabilă a acestor patogeni, în timp ce lasă intacte microbiotele benefice.
Încă de la apariția pandemiei COVID-19, vaccinele au jucat un rol esențial în combaterea răspândirii infecției și reducerea morbidității și mortalității cauzate de SARS-CoV-2. Totuși, ca în cazul oricărui tratament, administrarea vaccinelor anti-COVID prezintă anumite riscuri. Deși vaccinele sunt eficace în prevenirea complicațiilor grave provocate de infecția cu SARS-CoV-2, există potențialul apariției unor efecte secundare, cum ar fi reactivarea infecțiilor virale latente, precum cele cauzate de virusurile care aparțin familiei herpesvirusurilor.
Conform unui raport alarmant al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 2,7 milioane de europeni își pierd viața în fiecare an din cauza expunerii la anumiți factori de risc evitabili. Aceste cifre șocante reprezintă peste 7.400 de decese pe zi în cele 53 de state membre ale regiunii europene, echivalentul a unui sfert din totalul deceselor înregistrate anual. Raportul identifică patru cauze principale ale acestor pierderi de vieți omenești premature: consumul de tutun, alcool, alimente procesate și combustibili fosili.
Constipația reprezintă o problemă de sănătate frecventă, care poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții. Numeroși factori, precum dieta, stilul de viață și afecțiunile medicale subiacente, pot contribui la apariția acestei afecțiuni. Recent, un studiu amplu a evidențiat o posibilă legătură între aportul dietetic de vitamina B1 și prevalența scăzută a constipației, în special la bărbați și la persoanele fără hipertensiune arterială sau diabet zaharat.