Comisia Europeană estimează că economia României scade cu 0,3% în 2026
Economia României ar urma să se contracte cu 0,3% în 2026, potrivit prognozei de toamnă publicate marți, 17 noiembrie, de Comisia Europeană. Documentul estimează pentru același an o inflație medie de 7,9% și un deficit al administrației publice de 6% din produsul intern brut.
Cifrele sunt estimări, nu rezultatele finale ale anului. Ele descriu însă un tablou mai slab decât cel anticipat de Comisie în primăvară, când instituția vedea încă o creștere economică modestă, de 0,1%.
Consumul a scăzut, investițiile publice au limitat reculul
Comisia leagă contracția de consolidarea fiscală și de efectul acesteia asupra consumului privat. Salariile și pensiile din sectorul public au fost înghețate, iar creșterea prețurilor a redus veniturile disponibile ale populației. Consumul privat a coborât cu peste 2%, potrivit explicațiilor care însoțesc prognoza.
Investițiile publice finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență au compensat parțial cererea slabă. Proiectele aflate aproape de termenul de finalizare au susținut formarea brută de capital în a doua parte a anului, alături de exporturi.
Pentru industrie, Comisia indică două riscuri concrete: cererea externă incertă, în special în sectorul auto, și prețurile ridicate la energie. Instituția avertizează și că o reapariție a instabilității politice ar putea reduce încrederea și investițiile private.
Inflația rămâne ridicată, iar deficitul scade lent
Inflația medie armonizată este estimată la 7,9% în 2026, după 6,8% în 2025. Comisia pune accelerarea pe seama majorărilor de TVA și accize, a eliminării plafonării prețurilor la electricitate, a scumpirii petrolului și a secetei care a afectat piața energiei electrice.
Deficitul bugetar ar coborî de la 7,8% din PIB în 2025 la 6% în 2026. Scăderea este asociată cu măsurile fiscale adoptate în 2024 și 2025, controlul cheltuielilor și înghețarea nominală a pensiilor și salariilor publice. Chiar și așa, deficitul rămâne mult peste limita europeană de 3% din PIB.
Datoria publică este prognozată să crească de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la 60,7% în 2026 și 64,2% în 2028. Explicația este directă: statul continuă să înregistreze deficite mari și plătește dobânzi pentru finanțarea lor.
Revenirea este mutată în 2027 și 2028
Scenariul Comisiei prevede o creștere de 1,8% în 2027 și de 2,2% în 2028. Reluarea consumului, investițiile private și exploatarea gazelor din proiectul Neptun Deep ar urma să susțină economia și exporturile. Inflația ar încetini la 4,4% în 2027 și la 3,8% în 2028.
Pentru gospodării, prognoza nu înseamnă că prețurile vor scădea. O inflație mai mică arată doar că acestea ar crește mai lent. Pentru buget, reducerea deficitului la 5,6% în 2028 lasă în continuare puțin spațiu pentru cheltuieli suplimentare fără venituri sau economii corespunzătoare.
De reținut
Comisia anticipează o contracție ușoară în 2026, urmată de o revenire graduală. Indicatorul care rămâne cel mai departe de o corecție completă este deficitul public: 6% din PIB anul acesta și 5,6% în 2028.








