Kovesi, la final de mandat EPPO: Parchetul European riscă să fie distrus treptat
Laura Codruța Kovesi își încheie vineri mandatul de șapte ani ca prim procuror-șef al Parchetului European (EPPO). Într-un interviu acordat Politico și reluat miercuri, 28 octombrie 2026, de presa română, ea avertizează că instituția riscă să fie slăbită treptat tocmai pentru că își face treaba.
Trei riscuri pe care le numește
Kovesi descrie un tipar pe care îl consideră periculos: subfinanțare, întârzieri la revizuirea regulamentului și birocrație care consumă timp în timp ce fraudele cu fonduri europene se extind.
Cifrele pe care le dă sunt concrete. Pe hârtie, EPPO ar trebui să aibă 230 de procurori europeni delegați. Bugetul disponibil acoperă, potrivit ei, doar 180. Fondurile pentru serviciile de securitate ajung la o treime din costurile pe care le consideră necesare.
Ea critică și amânarea procesului de revizuire a regulamentului EPPO, cerut mai devreme încă din 2021. În locul unui cadru actualizat, spune Kovesi, instituțiile europene pierd timp pe proceduri și registre informatice, în timp ce organizațiile criminale își cresc capacitatea.
Independență și presiuni din state membre
Procurorul-șef european leagă viitorul EPPO de capacitatea de a rămâne independentă când anchetele ating interese politice. A indicat Grecia drept locul unde a văzut cea mai evidentă tentativă de intimidare, în contextul reînnoirii mandatelor procurorilor europeni delegați. În Polonia, spune ea, EPPO ar avea nevoie de 24 de procurori delegați, dar activează doar 15.
Kovesi a mai afirmat că, la nivel european, unii oficiali se comportă ca și cum ar fi deasupra legii. A contrastat această situație cu practica din state membre, inclusiv România, unde convocarea la o declarație e tratată, în general, ca o obligație. Nu a confirmat dacă Ursula von der Leyen se numără printre persoanele la care se referea, în contextul anchetei privind achizițiile de vaccinuri COVID-19; Comisia Europeană a declarat că a cooperat pe scară largă cu EPPO.
Suveranitate, succesor și miza pentru România
La argumentul că EPPO ar eroda suveranitatea națională, Kovesi a răspuns retorică: „Este mai bine să avem suveranitatea infractorilor?”. A amintit că organizațiile criminale nu se mai limitează la un singur stat și că EPPO aplică legislațiile naționale, cu dosare judecate în instanțele din statele membre.
Principala provocare pentru succesorul său, spune ea, este să păstreze independența și credibilitatea instituției. A exprimat îngrijorare față de discuțiile unor candidați despre „normalizarea” EPPO sau despre o distanță egală față de toate partidele politice.
Kovesi a respins acuzațiile că anchetele EPPO ar urmări calendarul electoral. Rolul procurorilor, a spus, este să verifice dacă fondurile europene ajung la beneficiarii îndreptățiți. În cazul grecesc al subvențiilor agricole OPEKEPE, ea a descris plăți către persoane care ar fi pretins că sunt fermieri — acuzații aflate pe rolul anchetei, nu verdicte definitive.
EPPO investighează fraude care ating bugetul Uniunii Europene, inclusiv în România. Un parchet european subfinanțat sau politizat ar însemna, în logica pe care o descrie Kovesi, o capacitate mai slabă de a urmări crime transfrontaliere și de a recupera fonduri publice. Mandatul ei se încheie vineri; despre planurile personale după plecare, a refuzat detalii.
Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale.
De reținut
- Mandatul de șapte ani al Laurei Codruța Kovesi la șefia EPPO se încheie vineri.
- În interviul Politico din 28 octombrie 2026, ea avertizează că EPPO riscă să fie „distrus treptat” pentru că își face treaba.
- Cifre citate de Kovesi: 230 de procurori delegați necesari, finanțare pentru 180; securitate acoperită la o treime din costuri.
- Semnalează presiuni și deficite de personal în Grecia și Polonia.
- Principala miză pentru succesor: independența și credibilitatea instituției.
